Percepţia românilor despre Romania

721

România este văzută ca o ţară nesigură, cu cetăţeni speriaţi, care pe termen scurt se confruntă cu riscul unui război, iar pe termen lung şi mediu cu riscul unei crize economice cronicizate, rezultă dintr-un studiu IRES privind percepţiile legate de securitatea naţională şi incidenţa unor riscuri.

Studiul făcut de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) arată că sunt în creştere percepţia românilor privind iminenţa unor riscuri, neîncrederea în societate şi neliniştea legată de securitatea individuală sau posibilitatea controlului propriului destin.

“Riscuri precum nesiguranţa locului de muncă sau riscul legat de şomaj sunt cele cu care ne-am obişnuit în ultimele decenii, dar la ele se adaugă mai nou terorismul, riscurile alimentare, poluarea, accidentele nucleare. Românii sunt tot mai speriaţi de traficul şi consumul de droguri sau de riscul unui război în zonă”, se arată în studiul citat, notându-se că românii dezvoltă comportamente adaptative, cum ar fi cea de a căuta siguranţa în alte societăţi prin migraţie internaţională, ceea ce duce la pierderi masive de capital uman.

În viziunea persoanelor intervievate, principalele probleme cu care se confruntă România în prezent sunt: corupţia (menţionată de 30 la sută), sărăcia (28 la sută), starea precară a economiei (opt la sută), rata şomajului (şapte la sută) şi starea sistemului de pensii (şase la sută). Alte probleme menţionate de proporţii mai reduse ale respondenţilor au fost: criza guvernamentală, starea transporturilor sau a infrastructurii de transport, starea agriculturii, lipsa locurilor de muncă, dar şi consumul şi traficul de droguri sau preţul carburanţilor.

De asemenea, 70 la sută dintre cei intervievaţi spun că o altă problemă care îi preocupă este degradarea mediului înconjurător, iar 65 la sută că sunt preocupaţi de problema sărăciei şi a excluziunii sociale, 64 la sută de nesiguranţă, câte 63 la sută de riscurile alimentare şi accidentele rutiere, 57 la sută de şomaj, 56 la sută de schimbările climatice, iar 51 la sută de riscurile chimice.

Problemele care îi preocupă pe mai puţin de jumătate dintre respondenţi sunt: toxicomaniile (48 la sută), terorismul (47 la sută), riscurile nucleare (46 la sută), consecinţele globalizării şi SIDA (câte 45 la sută).

Problema şomajului le preocupă pe femei într-o proporţie mai mare decât pe bărbaţi, la fel pe persoanele cu studii medii comparativ cu cele fără studii/ care au absolvit maxim gimnaziul, dar şi în comparaţie cu persoanele cu studii superioare.

De asemenea, femeile sunt preocupate de problema nesiguranţei în proporţie semnificativ mai ridicată decât bărbaţii, la fel persoanele trecute de 35 de ani comparativ cu cele mai tinere.

Terorismul este o altă problemă care le preocupă în mai mare măsură pe femei şi, cu cât înaintează în vârstă, cu atât persoanele intervievate sunt preocupate în proporţie mai ridicată de acest lucru (de la 37 la sută în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, la 58 la sută în rândul persoanelor de peste 65 de ani).

Alte subiecte despre care femeile declară în proporţie mai ridicată că le preocupă sunt consecinţele globalizării, toxicomaniile, riscurile nucleare (preocuparea faţă de acesta crescând odată cu vârsta şi cu scăderea nivelului de educaţie). De accidentele rutiere sunt mai puţin preocupaţi bărbaţii, dar şi respondenţii cu studii superioare, aceeaşi situaţie fiind valabilă şi pentru riscuri chimice sau alimentare.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (51 la sută) tind să aibă încredere în autorităţile române în ceea ce priveşte acţiunile lor de protecţie a cetăţenilor în domeniul accidentelor rutiere, iar o proporţie similară îşi declară încrederea în acţiunile de protecţie ale statului în domeniul terorismului (50 la sută).

Niveluri relativ ridicate de încredere în acţiunile de protecţie ale autorităţilor române se mai înregistrează în cazul transportului materialelor periculoase şi al războiului (câte 48 la sută), centralelor nucleare şi al accidentelor forestiere (46 la sută), dar şi a accidentelor aviatice (45 la sută).

Mai puţini respondenţi au, însă, încredere în acţiunile de protecţie ale autorităţilor când vine vorba despre fumatul în rândul tinerilor (28 la sută), alcoolism (30 la sută), droguri, organisme modificate genetic şi poluare atmosferică (câte 32 la sută).

“În general, cu cât sunt mai în vârstă, respectiv mai puţin educaţi, cu atât respondenţii tind să aibă încredere în acţiunile autorităţilor în proporţie mai ridicată. De asemenea, respondenţii din mediul rural tind să aibă încredere în proporţii mai ridicate când vine vorba despre acestea”, se arată în studiu.

Întrebaţi în ce măsură văd România drept sigură din perspectiva securităţii indivizilor, cei mai mulţi dintre respondenţi se plasează la mijlocul unei scale de la 1 la 10, unde 1 înseamnă “total nesigură”, iar 10 înseamnă “foarte sigură”. Media obţinută este de 5,45.

Când vine vorba, însă, despre siguranţa locului de muncă, cele mai multe dintre răspunsuri se concentrează către baza scalei, astfel obţinându-se o medie de 3,88. Nici în ceea ce priveşte realizarea unui trai decent lucrurile nu stau cu mult mai bine, din nou obţinându-se o medie redusă a siguranţei: 4,1.

Riscul cu care consideră cei mai mulţi dintre participanţii la studiu că se confruntă România pe termen scurt este cel de război (19 la sută), acesta fiind urmat de criza economică (şapte la sută), de creşterea ratei şomajului şi a lipsei locurilor de muncă (cinci la sută), precum şi de sărăcie. Alte riscuri, menţionate în proporţii mai reduse, sunt cel al migraţiei forţei de muncă în alte ţări, cel de criză politică, de consum şi trafic de droguri, de cutremur sau alte calamităţi naturale, corupţie, înrăutăţirea relaţiilor externe, tulburări sociale, îmbolnăviri, terorism sau instabilitate a guvernului.

Doi la sută dintre participanţi cred că România nu este expusă la nici un risc, pe termen scurt, iar 44 la sută nu ştiu la ce riscuri este expusă.

Când vine vorba despre riscuri pe termen mediu, respondenţii sunt preocupaţi de aceleaşi teme: criză economică, război, creşterea şomajului şi lipsa locurilor de muncă sau sărăcie.

Riscul la care se simt expuşi personal cei mai mulţi dintre intervievaţi în următorul an este cel de îmbolnăvire, pe care îl amintesc 13 la sută, urmat de lipsa unui loc de muncă, incapacitatea de plată, lipsa banilor sau sărăcia, precum şi pierderea locului de muncă.

Articol preluat de la Mediafax

 

 

Adauga un comentariu mai jos!

comentarii

Lasa un comentariu